Pe munte ai de a face cu incertitudini și cu mediul care se schimbă tot timpul pe măsură ce tu încerci să reduci riscul expunerii la avalanșă. Când te deplasezi pe teren predispus la avalanșă tot ce vei putea face este să estimezi riscul, nu să-l și prezici cu exactitate.
Acuratețea estimării depinde de:
1 cunoștințele pe care le ai față de factorii care cauzează o avalanșă
2 informațiile strânse înainte de a ieși pe munte
3 observațiile făcute în teren
4 analiza generală odată ce ai pus toate informațiile cap la cap
Plăcile declanșate de victime reprezintă 95% din toate accidentele cauzate de avalanșe.
O placă este un strat coeziv de zăpadă, ce poate crăpa, amplasat peste un strat mai slab de zăpadă care poate avea puțină sau deloc aderență la teren. Când pășești sau schiezi pe astfel de plăci, le declanșezi.
Doar pantele „abrupte” sunt predispuse la avalanșe
Avalanșele accidentale apar de cele mai multe ori, pe pante cu înclinație de 30 grade sau mai mult. Ce înseamnă asta? Zona abruptă a unei pârtii de schi pentru avansați, are de cele mai multe ori peste 30 grade. Când urci cu schiurile de tură și începi să faci întoarceri în ac de păr înseamnă că panta are peste 30 grade.
Capcane ale terenului
Consecințele unei avalanșe depind în general de teren. Dacă ești prins într-o avalanșă, sunt șanse să te lovești de copaci, stânci sau chiar să cazi într-o prăpastie. Leziunile variază de la serioase la fatale. Terenul de la baza pantei poate avea impact direct asupra consecințelor atunci când ești îngropat de avalanșă. Forme de relief precum văi, râpe, râuri, lacuri sau crevase pot agrava faptul că ești îngropat. Trebuie de asemenea, să analizezi cu atenție pantele și terenul de deasupra traseului pe care urmează să-l parcurgi, atât la dus cât și la întors.
Alte situații periculoase
Zăpada proaspătă – ninsoarea care depune strat de peste 30 cm înseamnă un steguleț roșu. Cu atât de multă zăpadă nouă, sau mai multă de atât, stratul de zăpadă poate rămâne instabil chiar și 3 zile după viscol.
Zăpada viscolită – aceasta mărește probabilitatea de formare a plăcilor. Riscul este mai mare pe pantele pe care a bătut vântul și unde s-a depus zăpadă nouă.
Zăpada udă – ploaia sau topirea slăbește stabilitatea zăpezii.
Riscul de avalanșă
Cauza principală de deces atunci când ești acoperit de avalanșă este sufocarea. Traumele cauzate de lovituri puternice sunt de asemenea cauze majore de deces. În ambele cazuri, victimele comit următoarele greșeli simple:
- Victima este singură pe munte, fără partener pe care îl poate chema la nevoie
- Victima folosește un transciever vechi, lopată sau sondă sau pur și simplu nu are la ea echipamentul necesar
- Prea multe victime îngropate în avalanșă
- Victima este ascunsă în capcane ale terenului
Scopul este evitarea acoperirii cu zăpadă, prin reducerea expunerii la risc.
Articol preluat de pe ARVA Equipment.
